Biserica din satul Buzeni este aşezată între satele Buzeni şi Coşuleni, în afara lor, pe un teren de coastă, deservind credincioşii din ambele sate
După tradiţie, şi aşa cum consemnează în „Monografia bisericilor din oraşul şi judeţul Botoşani” din 1932, Iconomul Alexandru Simionescu, biserica Buzeni a fost zidită pe cheltuiala medelnicerului Grigore Racliş şi a soţiei sale Zamfira în anul 1810, aceia care în anul 1833 au zidit împreună cu comisul Ioan Mavromati (Macromat), biserica Sf. Dumitru din oraşul Botoşani. În sprijinul acestor afirmaţii stă şi o piatră funerară care se păstrează în biserică şi cuprinde numele unui fiu al ctitorului, anume Ioan Racliş, înmormântat în biserică în anul 1830 .
Dintre slujitorii care şi-au desfăşurat activitatea la această biserică, este cunoscut preotul Troteanu, care a slujit până la anul 1870, apoi a urmat preotul Ioan Buţureanu până la anul 1887. Între anii 1887-1935 a slujit preotul Dumitru Apostiu, între1935-1952 preotul Nicolae Scriban şi preotul Theodor Brânzei între 1952-1963. De la 1 iunie 1963 până la 1 decembrie 2000 s-a găsit aici vrednicul de pomenire, preotul Stelian Teodorescu, iar de la 1 decembrie 2000 şi până în prezent preotul Claudiu Ionescu.
Aşa cum rezultă din monografie, biserica a suferit de-a lungul timpului mai multe etape de reparaţii (9 la număr) dintre care două intervenţii sunt majore.
Acest fapt evidenţiază efortul mereu reluat al comunităţii de a conserva biserica în care înaintaşii lor se întâlneau în rugăciune cu Dumnezeu şi în care astăzi, noi, urmaşii lor, facem acelaşi lucru. Cu toate acestea, trecerea timpului şi evoluţia diverşilor factori de degradare au adus clădirea bisericii într-o stare deplorabilă.
În această situaţie, conform deciziei nr. 467 din 27. 02. 2009 a Sectorului Patrimoniu şi Construcţii Bisericeşti din cadrul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei s-au demarat lucrările de reconstruire a bisericii parohiale, având forma treflată şi respectând Stilul arhitectural moldovenesc.
La 21 noiembrie 2009, PreaSfinţitul Calinic Botoşăneanul, însoţit de un sobor de preoţi şi diaconi a săvârşit slujba de sfinţire a locului şi punerea pietrei de temeliei a noului locaş de cult ce se va înălţa pe amplasamentul vechii biserici, păstrând integral din aceasta doar Sfânta Masă a Altarului. Acest deosebit eveniment din viaţa comunităţii noastre a fost marcat de participarea credincioşilor, ctitorilor, lucrătorilor şi închinătorilor bisericii noastre, dar şi a autorităţilor locale.
În doar 9 ani, biserica a fost construită având următoarele dimensiuni: lungime 26,0 m pe direcția est-vest; lățime 7,80 m la navă și 12 m la abside pe direcția nord-sud; înălțime 15 m la coamă navă și 26 la coamă turlă, și o suprafață construită de 200mp.
În ce privește caracteristicile plastic-arhitecturale, enumerăm prezența celor patru volume ( volumul altarului, cele două abside și volumul ce comasează pridvorul și pronaosul) care înconjoară volumul dominant, cel al naosului.
Din punct de vedere al tratării plastice a volumelor, corpul general al bisericii este tratat unitar pe registre orizontale: un prim registru îl constituie soclul clădirii care datorită pantei terenului devine o prezență importantă, tratat cu placaj din piatră fasonată de Cosăuți (Republica Moldova); al doilea registru îl constituie corpul în sine al clădirii, tratat cu zugrăveală albă și ornamente de cărămidă la ferestre și al treilea registru îl constiuie zona cornișei tratat cu un brâu-ocnițe din cărămidă ornamentală. Turla naosului are o siluetă cilindrică zveltă, dezvoltându-se pe o succesiune de baze: o bază octogonală și o bază treflată în 16 colțuri corespunzătoare celor două susccesiuni de arce piezișe de la interior; se remarcă brâul răsucit situat deasupra geamurilor vopsit în culorile tricolorului.
În legătură cu funcționalitatea și spațiul interior identificăm de la vest spre est următoarele funcțiuni: terasa exterioară de acces; pridvorul deschis acoperit cu semicilindru așezat transversal pe axul longitudinal al bisericii; pronaosul acoperit cu o calotă sferică așezată pe arce și pandativi; naosul încununat de o turlă cilindrică la interior și octogonală la exterior, trecerea de la pătratul de bază la cilindrul turlei f[c\ndu-se printr-o susccesiune de arce piezișe și pandativi sferici rotiți la 45 de grade; altarul acoperit cu semicilindru și sfert de calotă sferică așezați pe axul longitudinal al bisericii.
Din cele prezentate este evident faptul că această biserică este o construcție de o frumusețe rar întâlnită în mediul rural, deosebită atât din punct de vedere structural cât și arhitectural, ceea ce a implicat și costuri foarte mari de execuție. Această lucrare n-ar fi fost posibilă fără o colaborare deosebită cu enoriaşii parohiei, dar şi cu alţi oameni cu suflet mare, de diferite vârste şi categorii sociale şi din diferite locuri ale ţării, care s-au asemănat prin jertfa lor înaintaşilor vrednici de pomenire.
Această nouă ctitorie a sătenilor din Buzeni și Coșuleni, a fost sfințită pe 7 octombrie 2018, de către un sobor de 32 preoți și diaconi, conduși de I.P.S. Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei alături de P. S. Antonie, episcop de Bălți.
Dacă la nivelul comunităţii noastre activităţile misionare, liturgice, catehetice şi duhovniceşti sunt susţinute permanent, procesul acesta de înnoire administrativă, început în 2002 cu construirea casei parohiale, a casei sociale şi continuat cu zidirea noii biserici, se va continua cu pictarea şi sfinţirea acesteia, construirea unei clopotnițe, a unui muzeu parohial, ș.a.
Parohia Buzeni este situată la 17 km de centrul oraşului Botosani, în imediata apropiere a Mănăstirii Zosin, accesul făcându-se din drumul E58, Botosani – Iasi.
Mulțumim tuturor ctitorilor, binefăcătorilor, ostenitorilor, enoriașilor și inchinătorilor bisericii noastre .
Paroh, Pr. Ic. Stavr. Ionescu Claudiu
